Raport Fort
Accesează “Radiografia Securității Cibernetice în România în 2026”
Cât de pregătite sunt, în realitate, organizațiile din România să prevină, să identifice și să gestioneze incidentele cibernetice?
Peste 200 de respondenți
În perioada mai–iulie 2026, peste 200 de persoane implicate direct în deciziile privind securitatea cibernetică ne-au ajutat să răspundem la această întrebare.
Ce am analizat
Am analizat nivelul de maturitate cibernetică, măsurile tehnice existente, capacitatea de răspuns la incidente, pregătirea angajaților, bugetele de securitate, utilizarea AI și stadiul pregătirii pentru NIS2 și DORA.
- Formular
Completează formularul pentru a primi raportul pe email
Primește raportul pe email
Important: Raportul va fi prezentat în premieră pe 9 septembrie. El va fi transmis pe email după această dată tuturor celor înscriși prin formular.
- Obiectiv
Ce am urmărit în cadrul studiului?
Am vrut să înțelegem cât de bine sunt pregătiți oamenii să folosească măsurile de securitate (dacă ele există) și cât de pregătite sunt organizațiile să identifice și să gestioneze incidente. Ne-am uitat la:
Maturitate
Măsurile tehnice și maturitatea cibernetică.
Cultură
Oameni (angajații) și cultura de securitate.
Incidente
Incidentele raportate și capacitatea de răspuns.
Investiții
Bugetele și investițiile în securitate.
Inteligența artificială
Cât de mult este folosită și dacă există reguli clare.
NIS2 și DORA
Unde se află organizațiile vizate în procesul de pregătire.
- Context
Care este eșantionul pe care ne bazăm concluziile?
Studiul reunește perspective din organizații foarte diferite, de la companii cu mai puțin de 10 angajați până la organizații cu peste 1.000 de angajați.
Eșantionul este concentrat în București-Ilfov, dar include organizații din mai multe industrii, cele mai reprezentate fiind IT & servicii digitale, financiar-bancar și asigurări, producție și industrie și energie și utilități.
Important este și cine a răspuns: participanții sunt, în mare parte, persoane apropiate de procesul de decizie. 44% fac parte din conducerea executivă, 19% ocupă funcții de IT sau tehnologie, iar 10% ocupă poziții de conducere în securitate.
Pentru a compara nivelul de pregătire al organizațiilor, studiul folosește un indice de maturitate cibernetică de la 0 la 100, construit pe cinci componente: guvernanță, monitorizare, capacitate de răspuns, măsuri tehnice și cultură de securitate.
Atenție!
Studiul se bazează pe răspunsurile a peste 200 de decidenți din România. Acesta e un eșantion relevant, dar nu exhaustiv, ca în orice altă cercetare bazată pe eșantion.
Asta înseamnă că, la o scară mai largă, cifrele pot varia ușor.
Tiparele identificate sunt însă suficient de evidente și consistente, ceea ce ne dă încrederea că ne uităm la o realitate relevantă pentru piața locală.
- Evaluare
Cum am alocat nivelurile de maturitate
Una dintre întrebările centrale ale studiului a fost ce îi diferențiază pe cei care sunt deja mai bine pregătiți de organizațiile care se află încă la început.
Diferențele nu apar doar în soluțiile tehnice. Ele se văd în modul în care organizațiile își pregătesc oamenii, își testează capacitatea de răspuns, identifică incidentele și planifică investițiile viitoare.
Iar direcția investițiilor spune, la rândul ei, ceva important.
Raportul complet explorează această diferență și ceea ce poate însemna ea pentru evoluția maturității cibernetice în România.
Vrei să afli imaginea completă?
Completează formularul de mai sus pentru a primi raportul pe email.*
*Radiografia securității cibernetice în România în 2026″ a fost prezentată în premieră pe 9 septembrie 2026, în cadrul evenimentului de lansare a rezultatelor studiului.
Urmărește-ne și pe LinkedIn, unde postăm recurent știri din domeniu.
